Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat deschiderea apelului 2 de proiecte din cadrul PNRR, Componenta 9 – Microelectronică (Investiția I4, Important Project of Common European Interest – Microelectronics). Cu un buget total de 44,4 milioane de euro, apelul vizează sprijinirea participanților indirecți la proiectul european major dedicat dezvoltării de procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare.
Apelul este necompetitiv, ceea ce înseamnă că finanțările vor fi acordate participanților eligibili în baza unor criterii tehnice și administrative clare, fără un clasament bazat pe punctaje. Proiectele pot fi depuse în perioada 28 octombrie – 10 noiembrie 2025, pe platforma oficială proiecte.pnrr.gov.ro.
Această inițiativă reprezintă o etapă esențială pentru consolidarea capacităților naționale de proiectare, cercetare și producție în domeniul microelectronicii – un sector strategic pentru economia europeană și pentru securitatea tehnologică a Uniunii Europene.
Europa investește în autonomie tehnologică – iar România se alătură efortului comun
Proiectul se înscrie în cadrul Important Projects of Common European Interest (IPCEI – Microelectronics), un instrument al Comisiei Europene menit să sprijine statele membre în dezvoltarea unor ecosisteme industriale de interes strategic.
Criza globală a semiconductorilor din perioada 2020–2023 a evidențiat vulnerabilitatea Europei față de lanțurile de aprovizionare externe, în special din Asia. Ca răspuns, UE a lansat inițiative majore pentru recâștigarea suveranității tehnologice, prin investiții coordonate în centre de cercetare, linii de producție și tehnologii inovatoare.
Prin Componenta 9 – Microelectronică, România devine parte integrantă a strategiei europene pentru dezvoltarea industriei de cipuri, alături de economii performante precum Germania, Franța, Olanda și Italia. Participarea României la IPCEI oferă acces la resurse, know-how și parteneriate industriale cu impact direct asupra modernizării economiei naționale.
De la cercetare la producție: prioritățile apelului PNRR
Scopul investiției este dezvoltarea competențelor naționale în proiectarea și producția de microcipuri, prin:
- crearea de infrastructuri și laboratoare de cercetare avansată;
- achiziționarea de echipamente de testare și prototipare;
- finanțarea de activități de cercetare-dezvoltare (R&D) în parteneriat cu universități și companii private;
- formarea de specialiști în microelectronică, proiectare de circuite integrate și inginerie a materialelor.
Aceste obiective răspund direct jaloanelor asumate de România în PNRR, privind transformarea digitală a economiei și consolidarea capacităților industriale cu valoare adăugată mare.
De asemenea, apelul este aliniat la viziunea europeană definită prin EU Chips Act, care prevede ca Europa să atingă o cotă de 20% din producția globală de semiconductori până în 2030.
România, între potențial științific și provocare industrială
România dispune deja de o bază solidă pentru a-și dezvolta propria industrie microelectronică. Centrele universitare din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara au școli de inginerie și microtehnologie recunoscute internațional, iar institutele de cercetare precum IMT București (Institutul Național de Microtehnologie) dețin expertiză în domenii precum senzori, materiale semiconductoare și proiectare de circuite integrate.
Totuși, provocarea majoră rămâne integrarea cercetării cu mediul industrial. Lipsa unor hub-uri industriale dedicate semiconductorilor a limitat până acum capacitatea României de a transforma inovația în producție comercială. Prin fondurile din PNRR, această barieră poate fi depășită prin:
- parteneriate public-private în domeniul high-tech;
- centre de excelență regională în microelectronică;
- atragerea investițiilor străine în infrastructuri de testare și producție.
Astfel, România ar putea deveni, pe termen mediu, un actor regional în lanțul de valoare european al semiconductorilor, contribuind la stabilitatea și competitivitatea industriei continentale.
Impactul economic: mai mult decât o investiție tehnologică
Dincolo de dimensiunea științifică, apelul PNRR pentru microelectronică are un impact economic profund. Investițiile în acest domeniu generează efecte de multiplicare în sectoare precum auto, energie, comunicații, apărare și digitalizare.
De exemplu, un ecosistem național de microelectronică ar putea susține dezvoltarea tehnologiilor pentru mașini electrice, senzori inteligenți, echipamente medicale și rețele de date sigure, contribuind la crearea unui avantaj competitiv pentru companiile românești în lanțurile globale de producție.
Mai mult, proiectele de microelectronică au un grad ridicat de intensitate a capitalului uman – generează locuri de muncă înalt calificate și atrag tineri specializați în inginerie, fizică aplicată și informatică, domenii esențiale pentru economia viitorului.
Analiză Business Catalog: unde se poate poziționa România în lanțul valoric european al semiconductorilor
Pentru ca România să devină un actor relevant în ecosistemul european al microelectronicii, este nevoie de strategie industrială pe termen lung. Țările cu experiență în IPCEI, precum Franța și Germania, au dezvoltat poli de competență industrială în jurul universităților și marilor companii de tehnologie, susținute de politici industriale coerente și de investiții coordonate în educație, cercetare și infrastructură.
România are potențial să se specializeze în segmente de nișă ale lanțului valoric, precum:
- proiectarea de circuite integrate și senzori de precizie;
- dezvoltarea software-ului dedicat proiectării de cipuri (EDA tools);
- fabricarea de componente cu aplicații în energie, auto și telecomunicații.
O poziționare inteligentă în aceste arii ar permite României să-și creeze un profil industrial distinct, evitând competiția directă cu giganții din producția de cipuri brute (fabrication plants) și concentrându-se pe valoarea adăugată prin inovație și expertiză științifică.
Pe termen lung, sinergia dintre universități, institute și mediul privat ar putea genera ecosisteme locale de microelectronică – clustere integrate care să susțină atât producția, cât și exportul de know-how.
Dacă aceste direcții vor fi consolidate, România are șansa să devină un furnizor de competență în lanțul european al semiconductorilor, nu doar un beneficiar de fonduri. Iar acest lucru ar transforma investiția actuală de 44,4 milioane de euro într-o piatră de temelie pentru independența tehnologică a economiei românești.
Citește și:
Finanțarea pentru companiile de IT – PoCIDIF 2.1: o nouă șansă pentru inovația românească
