La două luni de la implementarea primului pachet de măsuri fiscale din 2025, mediul de afaceri românesc traversează o perioadă de reajustare profundă. Două sondaje recente realizate de IMM România, unul privind efectele Pachetului 1 asupra economiei și altul referitor la creșterea salariului minim brut din 2026, conturează o imagine clară a tensiunilor și priorităților actuale din zona antreprenorială.
Rezultatele, bazate pe răspunsurile a peste 4.000 de antreprenori din toate regiunile țării, indică o dublă realitate: pe de o parte, o presiune crescută asupra costurilor, investițiilor și competitivității; pe de altă parte, o dorință tot mai puternică a mediului de business de a vedea reforme reale, nu doar ajustări fiscale.
Efectele Pachetului 1: TVA, accize și energie – impact direct asupra activităților economice
Potrivit sondajului realizat între 10 și 20 octombrie 2025, 80% dintre antreprenori afirmă că activitatea lor a fost afectată de măsurile fiscale aplicate din august, în special de creșterea TVA la 21% și de majorarea accizelor la combustibili.
Mai mult de jumătate dintre respondenți (55%) au semnalat scăderea încasărilor, iar 53,3% o reducere a volumului serviciilor și produselor vândute, în timp ce 29,7% au înregistrat creșteri ale datoriilor către terți, iar peste un sfert (26,6%) au fost nevoiți să reducă personalul.
Impactul creșterii TVA este considerat major sau foarte major de aproape opt din zece companii, iar efectele se extind asupra lanțului economic: 49,3% dintre firme spun că scumpirea combustibililor le-a diminuat competitivitatea, iar 57,6% raportează creșteri semnificative ale costurilor operaționale din cauza eliminării plafonării prețului la energie.
Într-un climat de inflație persistentă, 69% dintre antreprenori observă o scădere a cererii de produse și servicii, iar 39,3% au decis amânarea investițiilor, semnalând o perioadă de stagnare strategică în multe sectoare. Cele mai afectate domenii sunt serviciile, comerțul și HORECA, care însumează peste 70% din respondenți.
Fiscalitatea și capitalul antreprenorial: dividende, datorii și încredere
Una dintre măsurile care a stârnit cele mai puternice reacții este creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, anunțată pentru 2026. Conform sondajului, 45,4% dintre antreprenori intenționează să retragă dividendele restante înainte de finalul lui 2025, în timp ce 41,5% spun că vor amâna retragerea acestora, sperând într-o viitoare relaxare fiscală.
Aproape 30% iau în calcul mutarea afacerii într-un alt stat UE, un semnal de alarmă asupra competiției fiscale din interiorul Uniunii Europene.
La întrebarea privind măsurile preferate pentru reducerea deficitului bugetar, peste 80% dintre respondenți cer reorganizarea administrației publice și eliminarea pensiilor speciale, în timp ce aproape două treimi consideră esențiale reducerea cheltuielilor bugetare și combaterea fraudei cu TVA.
În ansamblu, mesajul antreprenorilor este clar: România are nevoie de reforme structurale, nu doar fiscale.
Antreprenorii cer echilibru: debirocratizare, energie accesibilă și digitalizare
Întrebați ce măsuri ar trebui incluse în viitorul Pachet 3 de reforme, antreprenorii au oferit un răspuns coerent: 67,7% solicită debirocratizare, 60,7% cer reducerea prețului la energie electrică, iar aproape jumătate (48%) menționează granturi din fonduri europene pentru IMM-uri.
Aceste răspunsuri indică o maturizare a percepției mediului de afaceri: accentul nu mai cade pe ajutoare financiare directe, ci pe stabilitate, eficiență administrativă și predictibilitate energetică.
IMM România subliniază în poziția sa oficială că “lipsa măsurilor de sprijin pentru antreprenori într-un context de fiscalitate crescută înseamnă pierderea competitivității față de companiile din alte state UE”, solicitând măsuri concrete pentru susținerea microîntreprinderilor, digitalizarea administrației și stoparea muncii nefiscalizate.
Creșterea salariului minim – între intenție socială și realitate economică
Al doilea sondaj, realizat între 10 și 15 octombrie 2025, arată o reticență majoră a antreprenorilor față de creșterea salariului minim brut pe țară de la 1 ianuarie 2026.
63,9% dintre respondenți nu susțin această măsură, considerând că momentul economic actual nu o face sustenabilă.
Peste jumătate dintre antreprenori (51,3%) ar fi de acord cu o creștere abia din 1 ianuarie 2027, după stabilizarea economiei. În plus, 84,7% dintre antreprenori propun reducerea fiscalității cu 5 puncte procentuale la impozitul pe salarii, ca alternativă pentru creșterea veniturilor fără presiune suplimentară asupra firmelor.
Cele mai frecvente efecte anticipate ale unei majorări premature includ creșterea prețurilor produselor și serviciilor (53,5%), scăderea competitivității (42,6%) și amânarea investițiilor (24,8%). Doar 18,8% afirmă că nu ar fi afectați de această măsură.
Interesant este că aproape 90% dintre antreprenori susțin păstrarea deductibilității de 300 de lei pentru angajații cu salarii mici, considerând-o un instrument eficient pentru protejarea puterii de cumpărare.
O economie în tranziție: între reziliență și nevoia de coerență fiscală
Cele două sondaje IMM România oferă o imagine realistă asupra unui moment de inflexiune: mediul de afaceri românesc se află într-o stare de rezistență activă, încercând să rămână competitiv într-un context fiscal și energetic dificil.
Majoritatea antreprenorilor nu se opun schimbării, ci cer o strategie coerentă, construită pe termene realiste și măsuri care stimulează creșterea, nu doar colectarea.
Deși o parte semnificativă a mediului de afaceri resimte presiunea noilor măsuri fiscale, acestea fac parte dintr-un proces mai amplu de reașezare economică, cu o miză strategică pe termen lung. În logica aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), aceste ajustări reprezintă pași necesari pentru consolidarea credibilității internaționale și pentru alinierea la standardele de guvernanță economică aplicate în economiile dezvoltate. În acest sens, majorările de taxe, digitalizarea administrației și limitarea deficitului bugetar nu sunt doar instrumente de corecție fiscală, ci și elemente esențiale ale unui parcurs de transformare structurală. Analiza completă asupra acestei perspective poate fi citită în articolul „România și OCDE: între criterii, credibilitate și calendarul realist al reformelor”
România și OCDE: între criterii, credibilitate și calendarul realist al reformelor
