Reforma cadrului de pre-insolvență din România, prezentată pe larg în comunicatul Societății Române de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, schimbă fundamental arhitectura managementului financiar al companiilor și modul în care creditorii își protejează drepturile. Concordatul preventiv, redefinit în contextul Directivei (UE) 2019/1023, este conturat în acest material ca un instrument esențial al economiei moderne: rapid, structurat, supravegheat judiciar și orientat către salvarea afacerilor viabile.
Această schimbare este un viraj strategic pentru mediul de business, care trece de la abordarea tardivă, reactivă, specifică vechiului model de insolvență, către o cultură a intervenției timpurii și a negocierii informate.
De ce concordatul preventiv devine mecanismul central al restructurării în Europa?
În întreaga Uniune Europeană se remarcă tendința de a preveni intrarea în insolvență prin proceduri flexibile, cu costuri reduse, care pot fi activate înainte ca blocajele financiare să devină ireversibile. Aceste proceduri sunt reformate în baza Directivei 2019/1023, iar România a implementat una dintre cele mai avansate versiuni ale acestui cadru.
De ce contează?
- Companiile se confruntă cu volatilitate economică, inflație persistentă și presiune pe lichidități.
- Insolvența clasică este lentă, costisitoare și reduce dramatic probabilitatea de redresare.
- Creditorii instituționali (bănci, fonduri, furnizori strategici) preferă mecanismele care protejează activitatea debitorului și, implicit, șansele lor de recuperare.
Concordatul preventiv răspunde exact acestor nevoi: grăbește restructurarea, limitează pierderile și maximizează continuitatea operațională.
Clasificarea creanțelor – pivotul noii guvernanțe financiare
Una dintre cele mai importante schimbări aduse de Directivă și explicate în document este obligativitatea împărțirii creanțelor în categorii, element preluat din reorganizarea judiciară și introdus acum în pre-insolvență.
Această clasificare creează:
• Transparență
Creditorii pot vedea exact cum sunt distribuite impacturile planului.
• Mecanisme anti-abuz
Debitorul nu mai poate trata preferențial anumiți creditori fără justificare solidă, economică și juridică.
• Baze pentru vot diferențiat
Votul nu se mai face „la grămadă”, ci pe categorii, ceea ce echilibrează raporturile de putere.
• Condiții pentru cram-down
Mecanismul de cross-class cram-down poate fi aplicat doar dacă planul respectă tratamentul echitabil între și în interiorul categoriilor.
În esență, clasificarea transformă concordatul dintr-o negociere informală într-un proces profesionalizat, guvernat de reguli clare de echitate.
Creanțe afectate vs. neafectate – flexibilitate cu responsabilitate
O noutate majoră este posibilitatea debitorului de a decide ce creanțe sunt afectate (prin eșalonări, reduceri, modificări de garanții) și ce creanțe rămân intacte.
Această distincție:
- permite protejarea creditorilor indispensabili,
- ajută la conservarea relațiilor comerciale esențiale,
- reduce impactul restructurării asupra fluxurilor critice ale companiei,
- scurtează perioada de negociere prin limitarea părților care votează.
Totuși, libertatea debitorului este însoțită de obligații solide: justificări economice, argumente strategice, documentație transparentă și verificare judiciară.
Această flexibilitate atent controlată este unul dintre motivele pentru care concordatul preventiv devine atractiv pentru companiile cu risc de blocaj, dar încă viabile.
Mecanismul cross-class cram-down: o schimbare de paradigmă
Cea mai inovatoare parte a reformei este posibilitatea ca planul de restructurare să fie impus unor categorii care au votat împotrivă, dacă sunt îndeplinite anumite condiții.
Acest mecanism creează o ruptură față de trecut:
- Debitorul nu mai depinde de unanimitate.
- Creditorii opozanți nu pot bloca restructurarea doar prin vot negativ, dacă planul este echitabil și viabil.
- Judecătorul-sindic devine arbitru al echilibrului economic, nu doar al legalității formale.
Pentru mediul de business, acest mecanism reduce riscul de blocaj strategic, folosit uneori de creditori pentru a obține avantaje nejustificate.
Pentru investitori, cram-down-ul reprezintă un stimulent puternic de participare la negocieri, știind că opoziția fără fundament solid nu mai poate paraliza procedura.
Concluziile statisticilor ONRC: restructurarea preventivă începe să funcționeze
Potrivit datelor prezentate în material:
- scădere cu 8,22% a insolvențelor în primele 9 luni ale lui 2025;
- scădere cu 8,66% în București;
- dinamica descendentă continuă trendul început în 2024.
Aceste date trebuie interpretate în context:
- Nu înseamnă că economia este fără probleme.
Dimpotrivă, problemele se manifestă mai devreme, iar companiile reacționează la timp. - Indică adoptarea procedurilor de pre-insolvență, în special a concordatului preventiv.
- Confirmă maturizarea mediului de afaceri, care începe să folosească instrumente sofisticate pentru a evita falimentul.
Acesta este un semnal major pentru investitori și furnizori: companiile românești încep să se alinieze la standardele europene de management al riscului.
Perspective pentru 2025–2030: cum va schimba concordatul ecosistemul economic?
• Creșterea numărului de companii care solicită intervenție timpurie
În special IMM-uri, afectate de costurile mari ale finanțării și de presiunea pe lichiditate.
• Profesionalizarea pieței consultanței în restructurare
Avocați, practicieni și consultanți în corporate finance vor juca un rol esențial.
• Reducerea pierderilor în economie
Cu cât o companie intră mai repede în restructurare, cu atât creditorii pierd mai puțin.
• Creșterea apetitului instituțiilor financiare de a sprijini planurile
Băncile preferă un debitor restructurat decât unul în faliment.
• Creșterea stabilității sistemice
Un ecosistem în care companiile sunt salvate în loc să fie lichidate este un ecosistem mai competitiv și mai atractiv pentru investiții.
Concordatul preventiv nu este doar o procedură juridică, ci un instrument economic esențial pentru stabilitatea și reziliența mediului de afaceri românesc.
Prin mecanismele sale – clasificarea creanțelor, cram-down, analiza pe categorii, suspendarea executărilor – el devine o veritabilă platformă de redresare și de negociere, unde transparența și echitatea sunt prioritare.
Reforma pune România într-o poziție avansată la nivel european privind restructurarea timpurie, iar companiile care înțeleg aceste mecanisme au o șansă reală de a naviga cu succes perioadele de turbulență economică.
