România se confruntă astăzi cu o criză fiscal-bugetară adâncită, rezultat al anilor de politici fiscale relaxate și al suprapunerii mai multor crize: pandemia, războiul din Ucraina și creșterea costurilor energetice. Deficitul bugetar a atins un record de 9,3% din PIB în 2024, mult peste pragul de 3% stabilit prin regulile UE.
Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, atrage atenția că soluțiile anunțate de guvern – pachete succesive de măsuri fiscale și reduceri de cheltuieli – rezolvă problema doar pe termen scurt. Printre măsuri se numără:
- introducerea a două cote de TVA (11% și 22%),
- majorarea accizelor cu 10%,
- impozitul pe dividende de 16%,
- suprataxarea băncilor și aplicarea contribuției la sănătate asupra pensiilor.
Aceste măsuri ar trebui să aducă în 2024 venituri suplimentare de 10,6 miliarde lei și reduceri de cheltuieli de 12,7 miliarde lei. Însă problema de fond rămâne: creșterea constantă a cheltuielilor publice depășește în fiecare an evoluția veniturilor fiscale. De pildă, în 2023, veniturile din taxe au crescut cu 17%, dar cheltuielile de personal cu 24%.
În paralel, România colectează mult sub potențial. Gradul de încasare a TVA rămâne la un decalaj de 36%, în timp ce media europeană este de 5,4%. Deși s-au făcut pași în digitalizare (e-Factura, SAF-T), eficiența ANAF este încă scăzută.
Pe termen lung, soluțiile reale implică:
- reducerea cheltuielilor bugetare (cu 5 puncte procentuale din PIB până în 2031),
- reformarea administrației fiscale,
- eliminarea scutirilor și excepțiilor fiscale,
- stimularea investițiilor private pentru a susține creșterea economică.
În contextul unei economii care crește timid – cu doar 0,8% în 2023 – orice majorare suplimentară de taxe riscă să frâneze mediul privat și să accentueze riscul de recesiune. România are nevoie de o viziune bugetară pe termen lung, care să evite recursul constant la măsuri de urgență și să permită dezvoltarea sustenabilă a economiei.
