Conform celui mai recent punct de vedere emis de EY România, prin vocea lui Alex Milcev, Partener și lider al departamentului de Asistență fiscală și juridică, procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avansează semnificativ, dar nu va fi finalizat în termenul inițial estimat pentru 2026.
România a parcurs deja mai mult de jumătate din pașii tehnici necesari, însă ritmul reformelor fiscale și bugetare și nivelul actual al deficitului întârzie momentul oficial al aderării, care, în mod realist, ar putea fi atins abia în 2027.
Analiza EY plasează România într-un punct de inflexiune: între ambiția de a fi parte din „clubul economiilor dezvoltate” și nevoia de a accelera reformele structurale care să confere credibilitate, stabilitate și transparență pe termen lung.
OCDE – mai mult decât un simbol, o infrastructură globală a credibilității
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), fondată în 1961, reunește 38 de state membre care colaborează pentru a promova politici economice și sociale sustenabile, bazate pe inovație, echitate fiscală și guvernanță responsabilă.
Pentru România, aderarea înseamnă acces la expertiză globală și recunoaștere internațională. Statutul de membru oferă:
- Acces la analize și baze de date economice de referință, utilizate în formularea politicilor publice;
- Accelerarea adoptării standardelor internaționale în domenii precum educația, sănătatea, energia și mediul;
- Consolidarea credibilității externe, percepută ca semnal de stabilitate și maturitate instituțională;
- Reducerea costurilor de finanțare pentru stat, prin creșterea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating.
Provocări fiscale și cerințe structurale
EY subliniază că, dincolo de beneficii, aderarea presupune reforme consistente și sustenabile. România trebuie să demonstreze că poate menține stabilitatea fiscală și disciplina bugetară cerute de standardele OCDE.
Printre criteriile principale de conformare se numără:
- Transparență fiscală deplină – implementarea standardelor internaționale de schimb automat de informații (AEOI) și de raportare pentru conturile financiare și activele digitale.
- Aplicarea regulilor BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) – pentru combaterea transferului profiturilor către jurisdicții cu impozite reduse.
- Implementarea impozitului minim global (Pillar Two) – vizând echitatea fiscală între companiile multinaționale.
- Reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, în condițiile în care România se află încă sub incidența procedurii UE de deficit excesiv.
- Reforme în sistemul de pensii, sustenabilitate socială și digitalizarea administrației fiscale.
Conform raportului Economic Survey: Romania 2024, deficitul a depășit 6% din PIB în 2023, iar estimările pentru 2026 variază între 6% și 9%, ceea ce face imposibilă finalizarea procesului în 2026 fără măsuri corective majore.
Un proces de autoevaluare instituțională
Aderarea la OCDE nu este doar o etapă administrativă, ci o autoevaluare a capacității instituționale.
Fiecare criteriu – de la fiscalitate și transparență până la educație și sustenabilitate – reflectă maturitatea sistemică a statului român și coerența politicilor publice.
Pentru mediul de business, intrarea în OCDE nu va fi doar un simbol politic. Este o garanție a predictibilității și un semnal puternic către investitori că România a intrat într-o nouă etapă a responsabilității economice.
Statutul de membru presupune încredere instituțională, stabilitate legislativă și o cultură a performanței economice bazate pe reguli.
Beneficiile economice ale aderării
EY evidențiază patru direcții-cheie de impact pozitiv:
- Reducerea costurilor de finanțare prin îmbunătățirea ratingului de țară și creșterea credibilității fiscale;
- Creșterea fluxurilor investiționale, printr-un climat economic mai predictibil și mai bine reglementat;
- Acces la expertiză internațională pentru reforme structurale în domenii strategice;
- Modernizarea politicilor publice, prin acces la modele de bune practici validate la nivel global.
Pentru o economie emergentă precum cea a României, aceste beneficii pot accelera tranziția de la creștere cantitativă la dezvoltare sustenabilă și competitivitate reală.
2027 – o țintă realistă, dar condiționată de reforme
Potrivit analizei EY, „aderarea României la OCDE nu se va produce probabil în 2026, însă procesul avansează constant și 2027 pare o țintă realistă”.
Totuși, calendarul depinde de capacitatea statului de a menține disciplina fiscală și de a continua reformele în sistemul de pensii, digitalizare și administrație publică.
Pentru EY România, procesul OCDE devine un indicator al consistenței și maturității economice, un test al credibilității instituționale și al responsabilității fiscale.
Concluzie editorială – Business Catalog
Privite izolat, măsurile fiscale adoptate în 2024 și 2025 pot părea restrictive, chiar dure. Însă, privite în ansamblu, ele pavează drumul către OCDE – o direcție strategică ce presupune exact tipul de disciplină bugetară, transparență și reformă structurală pe care organizația le cere statelor membre.
România are acum șansa de a transforma constrângerile în oportunități: de la fiscalitate echitabilă și digitalizare administrativă, până la un cadru de guvernanță în care performanța și responsabilitatea să devină standard, nu excepție.
Într-o lume marcată de volatilitate economică și politică, apartenența la OCDE ar putea fi un punct de stabilitate strategică pentru următoarea decadă.
Ce urmează pentru România
Până la momentul oficial al aderării, România are de parcurs un traseu complex, dar esențial: reducerea semnificativă a deficitului bugetar, continuarea reformei pensiilor, consolidarea administrării fiscale digitale și creșterea transparenței economice.
În fond, procesul de aderare la OCDE reprezintă o invitație la maturizare instituțională – o oportunitate de a trece de la reacție la strategie, de la creștere conjuncturală la dezvoltare structurată.
