După o perioadă de șase luni de respiro fiscal, în care câștigurile din criptomonede au fost scutite de impozitul pe venit, contribuabilii români revin de la 1 august 2025 la regimul clasic de taxare. Scutirea de 10% introdusă printr-un amendament la legea de aprobare a OUG 107/2024 a fost o măsură temporară și strategică: să încurajeze raportarea voluntară a profiturilor din tranzacții digitale, într-un context în care piața crypto devine tot mai prezentă în economia reală.
De la relaxare fiscală la regim normal: cum s-a ajuns aici
În prima jumătate a anului 2025, România s-a aliniat unei tendințe internaționale de stimulare a fiscalizării în zona activelor digitale. Prin derogarea de la regimul obișnuit de impozitare, statul a mizat pe atragerea contribuabililor din zona gri a economiei crypto – în special tineri investitori, freelanceri sau dezvoltatori din zona blockchain. În plus, scutirea a fost văzută ca un pas pentru a „testa” interesul și conformarea voluntară în acest segment emergent.
Totuși, a fost stipulat încă de la început că facilitatea este limitată în timp, cu termen final la 31 iulie 2025. Astfel, de la 1 august, legislația reintră pe făgașul cunoscut:
- Impozit pe venit – 10% aplicabil diferenței pozitive dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție;
- CASS – contribuția la sănătate, datorată dacă venitul total anual din astfel de tranzacții depășește plafonul legal (6 salarii minime brute, adică aprox. 46.200 lei).
În același timp, contribuabilii trebuie să raporteze aceste venituri prin Declarația Unică, în termenul legal de 25 mai 2026, pentru veniturile obținute în anul curent.
Cine este direct afectat
Revenirea la regimul fiscal standard nu este doar o formalitate, ci are implicații concrete pentru mai multe categorii:
- Freelancerii care sunt plătiți în criptomonede pentru servicii de design, dezvoltare software, consultanță etc.;
- Investitorii, care gestionează portofolii personale și care până acum au tranzacționat cu gândul la scutirea temporară;
- Startup-urile blockchain, care emit tokenuri sau recompensează echipa cu active digitale.
Mai mult decât atât, impactul se resimte și în rândul contabililor și consultanților fiscali, care vor fi nevoiți să gestioneze din nou aceste venituri în evidențele curente ale clienților lor – uneori în lipsa unor documente clare sau a unui istoric fiscal coerent.
Riscuri și provocări
Revenirea la impozitare expune contribuabilii la:
- Risc de penalități dacă veniturile crypto nu sunt raportate corect sau complet;
- Complicații fiscale dacă încasările sunt mixte (fiat și crypto) și nu există o evidență clară a tranzacțiilor;
- Presiune din partea ANAF, care va utiliza instrumentele digitale (cum este sistemul RO e-Factura pentru alte tipuri de tranzacții) pentru a analiza neconcordanțele între venituri declarate și stilul de viață afișat online.
De asemenea, există o zonă gri în ceea ce privește documentarea câștigurilor. În lipsa unei platforme de raportare integrată sau a unui ghid oficial clar din partea ANAF, contribuabilii trebuie să se bazeze pe instrumente proprii de evidență și să colaboreze cu profesioniști.
Ce urmează și cum te pregătești
Pentru antreprenori, freelanceri și investitori activi în zona crypto, recomandările sunt clare:
- Actualizați-vă evidențele – documentați fiecare tranzacție realizată din 1 august 2025 încoace;
- Consultați un expert fiscal – în special dacă veniturile depășesc pragul de raportare sau aveți operațiuni complexe;
- Declarați la timp veniturile – în Declarația Unică pentru 2025 (în 2026);
- Fiți atenți la modificările legislative viitoare – România pregătește o reglementare mai strictă în zona activelor digitale, iar acest domeniu este în continuă evoluție.
📌 Punctul de vedere Business Catalog
Această revenire la regimul de impozitare clasic pentru câștigurile din criptomonede marchează o maturizare fiscală a pieței digitale din România. În opinia noastră, perioada de scutire temporară și-a atins scopul: a permis o tranziție mai lină de la economia informală către conformare fiscală. Însă, de aici înainte, va fi esențial ca autoritățile să comunice transparent, să ofere ghiduri de aplicare clare și să construiască o relație de parteneriat cu contribuabilii din zona crypto.
România are o oportunitate rară: să devină un hub regional în domeniul blockchain și crypto, dar acest lucru va depinde de predictibilitatea fiscală și de încrederea investitorilor. Iar pentru aceasta, este nevoie nu doar de colectare eficientă, ci și de educație fiscală și dialog deschis.
