Ecosistemul startup-urilor românești, între corecții punctuale și reforme structurale

Adoptarea recentă a Pachetului 2 a adus în atenție o temă esențială pentru ecosistemul startup-urilor din România: cadrul legislativ în care operează companiile inovatoare. Un rezultat imediat și relevant a fost eliminarea prevederii privind conversia obligatorie a convertible loan agreements (CLA), o propunere care generase preocupări în rândul investitorilor și fondatorilor.

Asociația TechAngels, cea mai mare comunitate de investitori privați în startup-uri tehnologice din România, a fost una dintre vocile care au contribuit la această schimbare, susținând în dialog cu autoritățile necesitatea menținerii flexibilității pentru finanțările timpurii.

Potrivit lui Marius Istrate, Chairman of the Board al TechAngels, acesta este „un moment important care poate marca începutul unui proces mai amplu: modernizarea cadrului legislativ în care funcționează startup-urile tehnologice din România”.

Dincolo de CLA: nevoia unor reforme structurale

Deși corecția adusă prin Pachetul 2 reprezintă un pas înainte, problemele ecosistemului nu se opresc aici. TechAngels subliniază câteva direcții critice:

• Simplificarea procedurilor de închidere a unei companii – astăzi, procesul este complicat și costisitor, ceea ce descurajează antreprenorii să își asume noi inițiative după un eșec. În piețele mature, eșecul rapid și reîncercarea sunt considerate motorul inovației.
• Introducerea claselor de acțiuni – un mecanism esențial pentru atragerea de investiții și motivarea echipelor, care permite diferențierea drepturilor între fondatori, investitori și angajați.
• Un cadru predictibil și aliniat la practicile europene – fără stabilitate legislativă și o viziune coerentă, România riscă să piardă startup-uri cu potențial global în favoarea altor hub-uri regionale, mai bine reglementate.

Pentru prima dată, autoritățile române au inclus tehnologia printre domeniile strategice, alături de energie și industrie. Acest fapt transmite un mesaj de recunoaștere a importanței sectorului și deschide drumul pentru o colaborare mai strânsă între stat și mediul privat.

„Un cadru modern și predictibil nu este doar un avantaj pentru fondatori și investitori, ci și o condiție pentru ca România să păstreze aici companiile inovatoare, locurile de muncă și valoarea adăugată create de acestea”, a declarat Marius Istrate.

Această abordare marchează o schimbare de paradigmă: tehnologia nu mai este percepută doar ca un sector emergent, ci ca un pilon esențial pentru competitivitatea economică a României.

TechAngels – 12 ani de investiții în inovație

Din 2013, TechAngels a devenit un reper pentru investițiile private în startup-uri. Comunitatea numără peste 140 de membri – antreprenori și executivi cu experiență globală – care au investit peste 46 de milioane de euro în ecosistemul local și internațional. În portofoliu se regăsesc peste 270 de companii, printre care UiPath, FintechOS, Veridion, Creatopy, Druid sau TypingDNA, startup-uri care au confirmat la nivel global.

Acest istoric oferă legitimitate TechAngels în dialogul cu autoritățile și demonstrează capacitatea comunității de a identifica soluții concrete pentru dezvoltarea ecosistemului.

Punctul de vedere Business Catalog

Pentru Business Catalog, mesajul principal este clar: ecosistemul românesc de startup-uri nu mai poate crește doar prin eforturile fondatorilor și investitorilor. Este nevoie de alinierea cadrului legislativ la standardele internaționale, pentru a transforma România într-un hub competitiv în Europa Centrală și de Est.

Decizia privind CLA arată că dialogul este posibil și eficient. Următorul test va fi însă implementarea unor reforme mai profunde – de la clasele de acțiuni la simplificarea procedurilor comerciale. Pentru mediul de afaceri, aceste modificări nu sunt simple ajustări juridice, ci factori decisivi care influențează fluxurile de capital, atractivitatea investițiilor și retenția talentului.

Un ecosistem modernizat ar putea multiplica exemplele de succes precum UiPath sau FintechOS și ar oferi României șansa de a concura de la egal la egal cu hub-uri consacrate precum Berlin, Amsterdam sau Tallinn.