Impozitul minim pe cifra de afaceri, criticat intens pentru efectele sale negative asupra mediului de business, va fi eliminat începând cu anul 2026. Măsura, deși salutată inițial de mediul privat, este însoțită de o nouă regulă fiscală care ar putea ridica bariere și mai restrictive.
Noua prevedere limitează deductibilitatea cheltuielilor intra-grup – precum redevențe, consultanță, management sau dobânzi – la maximum 3% din totalul cheltuielilor de aceeași natură. Depășirea pragului nu atrage doar neacceptarea diferenței, ci întreaga sumă devine nedeductibilă. În plus, calculul se va face pe baza datelor din penultimul exercițiu financiar, reducând astfel predictibilitatea pentru companii.
O regulă cu impact direct asupra companiilor
Consecințele pot fi majore. Multinaționalele cu structuri de servicii centralizate vor fi nevoite să contracteze masiv de la terți, chiar și atunci când expertiza există deja în cadrul grupului. Aceasta poate conduce la costuri suplimentare și la pierderea eficienței operaționale.
Mai mult, există riscul ca reglementarea să intre în contradicție cu acordurile de preț în avans deja încheiate cu autoritățile fiscale, care validau tranzacții intra-grup pe baze clare și transparente.
România vs. Polonia: o inspirație aplicată greșit
Autoritățile susțin că regula este inspirată de Polonia. Însă, analiza PwC arată că diferențele sunt majore:
- În Polonia, limita de 3% se calculează la toate cheltuielile deductibile (salarii, amortizări, bunuri etc.), nu doar la cheltuielile de aceeași natură;
- Regula poloneză vizează doar tranzacțiile cu nerezidenți din jurisdicții cu fiscalitate redusă, nu și tranzacțiile interne între companii românești;
- Sistemul polonez include un mecanism de „safe harbour” care exceptează entitățile cu activitate economică reală în UE/SEE.
În România, regula se aplică inclusiv între afiliați locali, chiar dacă baza impozabilă nu se pierde, iar lipsa unui mecanism de protecție face ca noul sistem să fie mult mai restrictiv.
România, mai puțin competitivă fiscal
În contextul în care investițiile străine directe sunt vitale pentru modernizarea economiei, o asemenea abordare ridică semne de întrebare. În loc să încurajeze predictibilitatea și un climat atractiv pentru business, România riscă să transmită investitorilor un semnal de instabilitate fiscală.
Efectele s-ar putea vedea în deciziile viitoare de investiții, mai ales în cazul grupurilor multinaționale care evaluează costurile fiscale în ansamblu, comparând între statele din regiune.
Ce urmează
Noua regulă urmează să se aplice de la 1 ianuarie 2026. Companiile trebuie să analizeze din timp impactul asupra structurii de costuri și să reevalueze fluxurile intra-grup. Până atunci, rămâne de văzut dacă forma finală a legii va include clarificări sau ajustări care să evite efectele negative asupra competitivității României.
