Începând cu 1 ianuarie 2026, un set de modificări legislative publicate la finalul lui 2025 schimbă semnificativ regulile de joc pentru antreprenori, decidenți, consultanți și profesioniștii din contabilitate. De la capitalul social minim la SRL, la restricții privind dividendele și împrumuturile către asociați, de la obligația de a avea cont bancar și acceptarea plăților electronice, până la reguli mai dure privind inactivitatea fiscală și dizolvarea, plus actualizări consistente în Codul fiscal (dividende, investiții, criptomonede, CASS, taxe locale și impozitul pe bunuri de valoare mare) — toate aceste măsuri pot genera costuri, riscuri și obligații noi, dar și decizii rapide de conformare. Ghidul de mai jos structurează, clar și aplicat, esențialul acestor schimbări, cu accent pe ce trebuie verificat și implementat în 2026.
-
Legea 239/2025: modificări în Codul de procedură fiscală și alte legi
-
V) Impozitul special pe bunuri imobile și mobile de valoare mare
Legea 239/2025 – măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice (modificări în Codul de procedură fiscală + alte legi)
1) Capitalul social minim SRL – reguli noi
Pentru societăți nou-înființate:
-
capital social minim: 500 lei;
-
se menține atâta timp cât cifra de afaceri (CA) este sub 400.000 lei/an.
Pentru societăți cu CA mai mare sau egală cu 400.000 lei/an:
-
capitalul social trebuie majorat la minimum 5.000 lei;
-
termen de majorare: până la finalul exercițiului financiar următor celui în care s-a depășit pragul;
-
scăderea ulterioară a CA nu permite reducerea capitalului social sub pragul de 5.000 lei.
Pentru societăți existente:
-
termen de conformare: 2 ani de la intrarea în vigoare a legii;
-
o facilitate: dacă majorarea are loc până la 31 decembrie 2026, taxa de publicare în Monitorul Oficial este redusă cu 50%;
-
neîndeplinirea obligației de majorare atrage dizolvarea societății, la cererea ONRC sau a oricărei persoane interesate.
2) Restricții dividende și plăți de împrumuturi
Interdicții privind plățile de împrumuturi:
-
societățile care au distribuit dividende trimestriale nu pot acorda împrumuturi acționarilor/asociaților sau persoanelor afiliate, până la regularizarea diferențelor dintre dividendele distribuite și cele cuvenite conform situațiilor financiare anuale.
Restricții când activul net contabil este mai mic de 50% din capitalul social:
-
nu se pot restitui împrumuturi către acționari/asociați;
-
nu se pot distribui dividende;
-
consiliul de administrație, în astfel de situații, este obligat să convoace AGA extraordinară.
Activul net reprezintă diferența dintre total active și total datorii.
Sancțiuni (dacă prevederile nu sunt respectate):
-
nerespectarea interdicției privind împrumuturile și dividendele: amendă între 10.000 lei și 200.000 lei;
-
nerespectarea obligației de reconstituire a activului net: amendă între 40.000 lei și 300.000 lei.
3) Obligație deschidere cont bancar
-
toate persoanele juridice trebuie să dețină permanent cel puțin un cont bancar de plăți în România sau la trezoreria statului;
-
societățile nou-înființate au termen 60 de zile lucrătoare pentru deschiderea contului bancar;
-
nerespectarea obligației se sancționează cu amendă între 3.000 lei și 10.000 lei + declararea de către ANAF a inactivității fiscale.
4) Obligație acceptare plăți electronice
Eliminarea plafonului de 50.000 lei:
-
eliminarea plafonului de 50.000 lei încasări în numerar pentru livrările de bunuri și prestările de servicii în funcție de care comercianții persoane juridice erau obligați în trecut să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice (deci, obligația de a accepta mijloace moderne de plată este indiferent de nivelul vânzărilor/prestărilor, atât pentru persoanele juridice, cât și pentru persoanele fizice înregistrate ca PFA, II etc. la registrul comerțului);
-
începând cu 01.01.2026, obligația de a accepta plata electronică se aplică tuturor entităților, indiferent de cifra de afaceri (SRL, SA, SCS, SCA, II, IF, liber-profesioniști, asocieri și alte entități fără personalitate juridică).
Excepție:
„Prin excepție de la dispozițiile alin. (12), entitățile care efectuează toate operațiunile de plată și încasare exclusiv prin conturi deschise la instituții de credit nu au obligația să accepte plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată.”
Prin urmare, dacă încasările se realizează exclusiv prin conturi deschise la bănci, nu există obligația societății să accepte plăți efectuate prin intermediul mijloacelor moderne de plată, respectiv să dețină POS.
O mică observație: în situația în care încasările se realizează exclusiv prin bancă, iar unele plăți se fac cu numerar, opinia mea este că, în acest caz, societatea are obligația efectuării de plăți prin mijloace moderne de plată, deoarece nu efectuează toate operațiunile de încasări și plăți prin contul bancar.
Mijloacele de plată acceptate (nu doar POS):
-
POS fizic/virtual (pentru magazine online);
-
SoftPOS (plăți prin telefon);
-
transfer bancar;
-
aplicații de plată (Revolut, PayPal, mobile banking);
-
link/QR code.
Obligația de a deține POS nu se aplică în situația în care firma derulează toate operațiunile de încasare exclusiv prin transfer bancar, fără încasări în numerar sau la fața locului, întrucât legea prevede expres această excepție.
Opinia mea este că dacă există și încasare cu numerar de la un singur client sau de la mai mulți clienți, nu se mai aplică excepția; prin urmare intervine obligativitatea folosirii mijloacelor moderne de plată.
Recomand schimbarea strategiei încasărilor, astfel încât să instituiți regula încasărilor exclusiv prin cont bancar, pentru a nu folosi POS din cauza încasării cu numerar chiar de la un singur client.
Sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor:
-
neimplementare mijloace moderne de plată: amendă între 20.000 – 50.000 lei;
-
refuz plată electronică de la client: amendă între 5.000 – 7.500 lei.
5) Dizolvare și inactivitate fiscală
Criterii noi de declarare a inactivității fiscale a agenților economici:
-
este declarat inactiv dacă nu are cont bancar deschis în România sau cont deschis la trezorerie;
-
nu a depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la termenul scadent.
Prima situație în care regula privind nedepunerea situațiilor financiare devine aplicabilă va fi pentru situațiile anuale aferente exercițiului 2025, ce au termen de depunere în 2026.
Dizolvare automată:
-
dacă agentul economic inactiv nu se reactivează într-o perioadă de maxim 1 an, se dizolvă automat;
-
în cadrul procedurii de dizolvare, organul fiscal, din oficiu, are obligația de a obține și utiliza toate informațiile și documentele necesare pentru stabilirea obligațiilor fiscale ale contribuabilului/plătitorului și de a întreprinde măsuri de recuperare a obligațiilor fiscale/bugetare, potrivit legii;
-
declararea în inactivitate a contribuabililor/plătitorilor persoane juridice pentru neîndeplinirea condițiilor legate de cont și situațiile financiare se realizează începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Dispoziții tranzitorii legate de inactivitate:
-
contribuabilii/plătitorii declarați inactivi, cu o inactivitate mai mare de 3 ani la data intrării în vigoare a Legii 239/2025, care nu figurează cu obligații fiscale restante, precum și alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării și nu sunt subiecții unor sesizări penale, se dizolvă dacă nu se reactivează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi;
-
contribuabilii/plătitorii declarați inactivi potrivit art. 92 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu o inactivitate între 1–3 ani la data intrării în vigoare a Legii 239/2025, care nu figurează cu obligații fiscale restante, precum și alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării și nu sunt subiecții unor sesizări penale, se dizolvă dacă nu se reactivează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi.
6) Condiții suplimentare pentru acordarea eșalonării la plată în forma clasică
-
pentru acordarea unei eșalonări la plată de către organul fiscal central, debitorul trebuie să prezinte și contract de fidejusiune;
-
debitorul persoană juridică trebuie să prezinte un contract de fidejusiune încheiat în formă autentică cu beneficiarul/beneficiarii real/real(i).
Contractul de fidejusiune este un contract de garanție personală prin care o persoană (fidejusorul) se obligă față de creditor să execute o obligație, dacă debitorul principal nu o face; fiind accesoriu obligației principale, reglementat în prezent în Codul Civil.
Pentru cererile de acordare a eșalonării la plată/de modificare a deciziei de eșalonare la plată/de menținere a valabilității eșalonării la plată depuse de debitori și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, în vederea aprobării acestora, debitorul are obligația prezentării contractului de fidejusiune, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Respingerea cererii de eșalonare în forma clasică – situații noi:
Cererea de acordare a eșalonării se respinge și în cazul în care debitorul datorează obligații fiscale/bugetare restante reprezentând ajutor de stat și/sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, inclusiv dobânzile aferente datorate de la data plății ajutorului până la data recuperării sau a rambursării sale integrale.
Plafonarea obligațiilor fiscale care pot fi incluse în eșalonarea simplificată:
Eșalonarea la plată în formă simplificată se acordă pentru:
-
obligațiile fiscale principale și accesorii ale persoanelor fizice în sumă totală cuprinsă între 500–100.000 lei;
-
obligațiile fiscale principale și accesorii ale asocierilor fără personalitate juridică în sumă totală cuprinsă între 2.000–100.000 lei;
-
obligațiile fiscale principale și accesorii ale persoanelor juridice în sumă totală cuprinsă între 5.000–400.000 lei.
Aceste limitări se aplică pentru cererile de acordare a eșalonării la plată, în forma simplificată, depuse de debitori după data intrării în vigoare a acestor dispoziții.
Termenul de achitare al obligațiilor curente s-a redus de la 90 de zile la 60 de zile.
Prin excepție de la aceste prevederi, în cazul în care debitorul înregistrează obligații fiscale restante peste plafonul prevăzut mai sus și are de încasat sume certe și lichide de la autorități sau instituții publice, se acordă eșalonare la plată în condițiile prezentului capitol, în limita acestor sume, în baza unui document eliberat de autoritatea sau instituția publică respectivă prin care certifică aceste sume (aceste prevederi nu se aplică sumelor aflate în litigiu).
7) Vânzarea la licitație, prin mijloace electronice, a bunurilor sechestrate
Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitație prin mijloace electronice, se efectuează publicitatea vânzării cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru desfășurarea licitației.
Valorificarea bunurilor prin platforma de licitații electronice se realizează pentru bunuri mobile de valoare semnificativă și bunuri imobile. Bunurile mobile de valoare semnificativă se stabilesc în funcție de valoarea de evaluare a acestora.
Pasul de licitare al prețului este cuprins între 5–15% din prețul de pornire a licitației.
Principalele modificări aduse Codului fiscal
I) Impozit pe profit
1) Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România
1.1. Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15 C.F. (asociații, ONG, culte religioase etc.) și alții decât cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro (care aplică IMCA), care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanță, în relația cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, astfel cum sunt prezentate în contul de profit și pierdere/situația veniturilor și cheltuielilor/date informative din raportările contabile oficiale întocmite pentru exercițiul financiar 2024/exercițiul financiar diferit de anul calendaristic care începe în anul 2024, a căror pondere în totalul cheltuielilor înregistrate în aceleași raportări este de peste 1%, consideră deductibile cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanță, în relația cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, înregistrate în anul fiscal de calcul, în limita de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate conform reglementărilor contabile în anul fiscal de calcul.
1.2. Excepții – nu intră sub incidența prevederilor de mai sus:
-
cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță, ca urmare a unor tranzacții cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor și modelelor industriale, drepturilor de autor și altele asemenea, înregistrate în România;
-
cheltuielile prevăzute la pct. 1.1 care se capitalizează în valoarea imobilizărilor corporale și necorporale, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
-
contribuabilii care dețin un acord de preț în avans sau, începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027, solicită ANAF emiterea unui acord de preț în avans ce are ca obiect tranzacții derulate cu persoane afiliate nerezidente care generează înregistrarea de cheltuieli prezentate în declarațiile fiscale, cu perioada de valabilitate începând cu acest an. În situația respingerii acordului de preț în avans pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit și, după caz, se percep creanțe fiscale accesorii;
-
instituțiile de credit – persoane juridice române, sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine.
1.3. Începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027, ponderea de 1% prevăzută la pct. 1.1, precum și cheltuielile în relația cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, care intră sub incidența prezentului articol, se determină de către contribuabili în relația cu persoanele afiliate, pe baza cheltuielilor prezentate în declarația fiscală, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, la propunerea ANAF, astfel cum sunt înregistrate în anul fiscal de calcul. Cheltuielile prezentate în declarația fiscală efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor și modelelor industriale, drepturilor de autor și altele asemenea, înregistrate în România, nu intră sub incidența prezentelor prevederi.
Data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2026; pentru contribuabilii cu an fiscal modificat, prevederile se aplică începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026.
2) Prevederi privind impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale
Contribuabilii care au scăzut valoarea imobilizărilor în curs de execuție/activelor potrivit indicatorilor I și A din cadrul art. 46^2 alin. (2) Cod fiscal, în vigoare până la data 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026, au obligația de a păstra în patrimoniu activele respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În cazul nerespectării acestei condiții, pentru sumele respective se recalculează impozitul minim pe cifra de afaceri și, după caz, se percep creanțe fiscale accesorii.
II) Impozit pe venit
1) Venituri din activități independente
În categoria veniturilor din activități independente se cuprind și cele realizate de contribuabilii care obțin venituri din prestarea de servicii de cazare, precum și veniturile din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste 7 camere situate în locuințe proprietate personală.
Sunt considerate venituri din prestarea de servicii de cazare veniturile obținute de operatorii economici definiți potrivit legislației specifice domeniului turismului — contribuabili potrivit prezentului titlu, prin punerea la dispoziție a unui spațiu amenajat în scopul înnoptării pentru o perioadă determinată, măsurată în zile.
Venitul net anual din prestarea de servicii de cazare se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut. Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, încasate în cursul anului fiscal.
Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual.
Impozitul anual datorat se stabilește de contribuabil prin depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul legal de depunere.
2) Venituri din cedarea folosinței bunurilor
Veniturile din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal sunt veniturile, în bani și/sau în natură, provenind din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, obținute de către proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal, altele decât veniturile din activități independente.
Sunt considerate venituri din cedarea folosinței bunurilor și veniturile obținute de către proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal din închirierea pe termen scurt a unui număr cuprins între 1 și 7 camere inclusiv, situate în locuințe proprietate personală, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, în cursul unui an fiscal.
Închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alți deținători legali a camerelor situate în locuințe proprietate personală reprezintă închirierea neîntreruptă a unei camere aceleiași persoane, pentru perioade de maximum 30 de zile, într-un an calendaristic.
Începând cu anul fiscal în care numărul camerelor închiriate pe termen scurt, situate în locuințe proprietate personală, este de peste 7 camere, veniturile realizate reprezintă venituri din activități independente.
Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare și cele din închirierea pe termen scurt de către proprietari a camerelor situate în locuințe proprietate personală, au obligația înregistrării contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent.
Venitul brut din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidența contabilă, din arendarea bunurilor agricole, precum și din închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alți deținători legali a camerelor situate în locuințe proprietate personală reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părți, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozițiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
Contribuabilii care realizează venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuințe proprietate personală, între 1 și 7 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, alții decât cei care realizează venituri din activități independente, datorează impozit pe venit.
Venitul net anual din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuințe proprietate personală se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut. Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură încasate în cursul anului fiscal.
Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual.
Impozitul anual datorat se stabilește de contribuabil prin depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul legal de depunere.
Data intrării în vigoare: începând cu veniturile aferente anului 2026.
3) Impozit pe veniturile din investiții
Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%.
Câștiguri din transferul titlurilor de valoare
Veniturile sub formă de câștiguri din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate, pentru transferuri/operațiuni efectuate prin intermediari, se impun prin reținere la sursă astfel:
a) în cazul titlurilor de valoare:
-
(i) cotă de 3% asupra fiecărui câștig, dacă titlurile au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile inclusiv de la data dobândirii;
-
(ii) cotă de 6% asupra fiecărui câștig, dacă titlurile au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;
b) în cazul operațiunilor cu instrumente financiare derivate:
-
(i) cotă de 3% asupra fiecărui câștig pentru derivate deținute o perioadă mai mare de 365 de zile inclusiv de la data dobândirii;
-
(ii) cotă de 6% asupra fiecărui câștig pentru derivate deținute o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii.
Pentru determinarea perioadei în care au fost deținute se consideră că titlurile de valoare și instrumentele financiare sunt înstrăinate/răscumpărate în aceeași ordine în care au fost dobândite, respectiv primul intrat – primul ieșit, pe fiecare simbol.
Data intrării în vigoare: se aplică câștigurilor obținute din transferuri/operațiuni efectuate începând cu 1 ianuarie 2026.
4) Impozit pe venituri din alte surse
Venituri din transferul de monedă virtuală (criptomonede)
În cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală, impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, prin aplicarea cotei de 16% asupra câștigului din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Cota anterioară a fost 10%.
Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei.
Data intrării în vigoare: se aplică câștigurilor obținute începând cu 1 ianuarie 2026.
5) Impozit anual din transferul titlurilor de valoare
Impozitul anual datorat se stabilește de contribuabili în Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, pentru veniturile realizate în anul fiscal anterior, prin aplicarea cotei de 16% asupra câștigului net anual impozabil determinat potrivit prevederilor art. 119 Cod fiscal.
Data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2026.
6) Contribuția de asigurări de sănătate (CASS)
Persoanele fizice care în anul fiscal pentru care se depune declarația unică au realizat venituri din activități independente, din una sau mai multe surse, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază anuală de calcul egală cu suma rezultată prin cumularea venitului net anual realizat/brut sau normei anuale de venit, respectiv a normei anuale de venit ajustate, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egale cu nivelul de 72 de salarii minime brute pe țară (plafonul anterior era stabilit la 60 de salarii minime brute pe țară).
Persoanele fizice care în cursul anului fiscal obțin exclusiv venituri din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportive datorează CASS la un plafon maxim de 72 de salarii minime brute pe țară.
Pentru veniturile din activități independente realizate în anul fiscal 2025, obligațiile fiscale privind contribuția de asigurări sociale de sănătate sunt cele în vigoare la data realizării venitului.
Data intrării în vigoare: începând cu veniturile aferente anului 2026.
IV) Impozite și taxe locale
Impozit pe clădiri
În cazul clădirilor care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice, impozitul se reduce cu 50%, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat.
În anul fiscal 2026, pentru impozitele și taxele locale care constau într-o anumită sumă în lei sau care sunt stabilite pe baza unei anumite sume în lei, se aplică nivelurile prevăzute în mod distinct pentru fiecare impozit/taxă în parte, în cadrul prezentului titlu.
Majorare valori impozabile clădiri rezidențiale:
- valoare impozabilă anterioară: 1.000 lei/mp;
- valoare impozabilă nouă: 2.677 lei/mp;
- reducerile pentru clădiri vechi de 50 ani, 100 ani au fost anulate, ceea ce înseamnă o creștere de cel puțin 200%–300% în anul 2026.
Cote impozit clădiri:
- clădiri rezidențiale PF: 0,08% – 0,2% din valoarea impozabilă;
- clădiri nerezidențiale PF: 0,5% din valoarea impozabilă.
Impozitul pe terenurile intravilane neîngrijite se va majora cu 500%.
V) Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare
Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare se calculează, după cum urmează:
-
a) în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale: cotă de 0,9% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local și plafonul de 2.500.000 lei;
-
b) în cazul proprietăților reprezentând autoturisme: cotă de 0,9% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.
Cota anterioară, în ambele situații, a fost de 0,3%.
Acest material este un editorial Business Catalog (BC) și reprezintă o sinteză–ghid a principalelor modificări legislative de impact, publicate la finalul lui 2025 și aplicabile începând cu 01.01.2026, structurată pentru uz practic de către antreprenori, decidenți, consultanți și profesioniști contabili. Scopul editorialului este informarea clară și aplicabilă asupra obligațiilor, restricțiilor și riscurilor de conformare, astfel încât comunitatea Business Catalog să poată lua decizii rapide și corecte în 2026.
