Decizia Curții Constituționale de a valida cel de-al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare marchează începutul unei transformări majore în ecosistemul economic românesc. Dacă modificările fiscale anterioare au adus ajustări punctuale, reforma din 2026 restructurează mult mai profund modul în care firmele își desfășoară activitatea, își gestionează capitalul și își organizează tranzacțiile.
Pentru antreprenori și investitori, mesajul central al reformei este că România intră într-o etapă de disciplină fiscală și financiară fără precedent.
„Noile reglementări privind inactivitatea fiscală și dizolvarea trebuie tratate cu atenție sporită și impun o conformare riguroasă, întrucât neîndeplinirea obligațiilor minimale pot avea consecințe financiare și juridice semnificative.”, a declarat Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel Mărgărit și Asociații.
Contextul reformei: un stat care se digitalizează și își întărește disciplina fiscală
Reforma nu vine izolată, ci pe fondul:
- presiunii bugetare accentuate,
- nevoii de modernizare administrativă,
- direcției europene de consolidare fiscală și combatere a optimizărilor intragrup.
România se aliniază astfel statelor care, în ultimii ani, au trecut la un regim fiscal mai strict, cu accent pe transparență, predictibilitate și control.
Iar 2026 devine un punct de inflexiune: o tranziție dinspre un mediu permisiv spre unul reglementat, în care obligațiile minime nu mai sunt opționale.
1.Taxe locale mai mari și un stat care știe exact ce proprietăți ai
Majorarea impozitelor pe clădiri și vehicule de mare valoare este una dintre schimbările cele mai vizibile.
Ce se schimbă
- Cota de impozit pentru clădiri și vehicule considerate “de lux” crește de la 0,3% la 0,9%.
- Sistemul e-Proprietate devine registrul oficial care centralizează toate informațiile despre imobile, eliminând zonele gri din declarații.
Impact
Piața imobiliară premium va resimți presiune, iar companiile cu portofolii mari — de la dezvoltatori imobiliari, până la firme cu flote auto — vor trebui să reevalueze costuri, amortizări și strategii de investiții.
Pentru stat, măsura înseamnă o colectare mai eficientă și un control mai rapid al patrimoniului.
2.Multinaționalele și deductibilitățile intragrup: sfârșitul unei ere
Reforma lovește în mod direct structurile de optimizare fiscală folosite de multinaționale.
Ce devine restrictiv
- cheltuielile cu managementul intragrup,
- consultanța,
- drepturile de proprietate intelectuală.
Consecințe
Grupurile internaționale vor fi obligate să justifice solid serviciile alocate filialelor românești, iar politicile de transfer pricing vor trebui reconsiderate. Practici comune până acum devin dificil de apărat în fața ANAF.
Acesta este unul dintre cele mai ferme semnale că România dorește să reducă externalizarea profiturilor.
3.Investitorii, câștigurile speculative și taxele mai mari
Taxarea câștigurilor din investiții se intensifică:
- 1% → 3% pentru dețineri de peste un an,
- 3% → 6% pentru tranzacții rapide,
- 10% → 16% pentru operațiuni fără broker,
- 16% pentru câștiguri din criptomonede.
Pentru investitori, randamentele nete scad, iar strategiile speculative devin mai puțin atractive. Totodată, piața se maturizează, fiind orientată spre investiții cu fundament economic, nu doar oportunități de moment.
4.Capital social minim mai mare: responsabilitate obligatorie, nu opțională
Creșterea capitalului social minim reprezintă o schimbare cu implicații simbolice și practice:
- 500 lei pentru firme nou înființate,
- 5.000 lei pentru firmele existente cu venituri peste 400.000 lei.
România renunță la modelul „SRL cu 1 leu capital”, considerat prea permisiv și favorabil apariției firmelor-fantomă sau a entităților fără sustenabilitate economică.
Pentru multe companii mici, schimbarea este un prim test de soliditate financiară.
5.Cont bancar obligatoriu și inactivitate fiscală: cea mai dură măsură a reformei
Una dintre cele mai radicale schimbări este legată de obligația de a avea un cont bancar funcțional. O companie fără cont poate fi declarată inactivă, iar inactivitatea timp de un an duce la dizolvarea automată.
Ce înseamnă aceasta pentru antreprenori
- firmele paravan dispar,
- informalitatea se reduce,
- orice activitate economică devine trasabilă.
Pentru mii de microîntreprinderi, această măsură va fi un test de supraviețuire.
6.Cesiunile de părți sociale intră sub lupa ANAF
Este zona în care schimbarea este cel mai puternic resimțită. Tranzacțiile dintre acționari, cândva simple formalități, devin proceduri sensibile.
Noul mecanism
- ANAF trebuie notificat în 15 zile,
- dacă există datorii, trebuie constituite garanții,
- Registrul Comerțului operează cesiunea doar cu acordul Fiscului.
Statul urmărește să elimine practica transferului de firme îndatorate către persoane insolvabile — un fenomen care a produs pierderi mari la buget.
Astăzi, un antreprenor nu mai poate „scăpa” de o firmă cu datorii printr-o cesiune simbolică. Procesul devine responsabil, transparent și inevitabil documentat.
7.Digitalizarea controlului fiscal: camere video, licitații online și monitorizare integrată
Reforma aduce și o serie de măsuri menite să modernizeze controlul:
- inspectorii ANAF, Vamă și ITM vor purta camere video,
- executările silite se vor realiza prin licitații online,
- sistemul e-Proprietate permite monitorizarea în timp real a patrimoniului.
Este cea mai ambițioasă încercare de digitalizare a administrației fiscale din România, cu efecte directe asupra disciplinei de piață și reducerea disputelor.
Impactul asupra investitorilor și tranzacțiilor M&A
Pe fondul acestor schimbări, investitorii devin mai prudenți:
- evaluările companiilor se modifică pe baza noilor impozite,
- tranzacțiile M&A pot fi amânate sau renegociate,
- companiile slab capitalizate devin mai riscante,
- restructurările interne cer planificare mai riguroasă.
România intră într-o etapă în care capitalul sănătos și guvernanța devin criterii definitorii, nu avantaje opționale.
Mediul de afaceri intră într-o perioadă de selecție naturală
Reforma fiscală validată de CCR nu este doar o schimbare legislativă; este începutul unei noi normalități. Firmele care vor înțelege direcția — capitalizare corectă, transparență, digitalizare, documentație riguroasă — vor fi cel mai bine poziționate într-un mediu în care statul devine mai sofisticat și mai exigent.
Cele care continuă să ignore semnalele vor descoperi că 2026 poate aduce blocaje operaționale, dificultăți financiare sau chiar ieșirea de pe piață.
România intră în etapa în care conformitatea nu mai este o opțiune, ci un criteriu fundamental de existență economică.
Validarea de către CCR a Pachetului 2 de măsuri fiscal-bugetare confirmă că mediul de afaceri din România intră într-o fază de reglementare mai strictă, cu efecte directe asupra modului în care firmele sunt administrate și asupra responsabilității legale a antreprenorilor. Din punct de vedere juridic, noile prevederi privind inactivitatea fiscală, cesiunile de părți sociale, capitalul social minim și limitarea anumitor deductibilități obligă antreprenorii să acorde o atenție mult mai mare conformării legale și documentării deciziilor privind organizarea societății, structura tranzacțiilor și relația cu autoritățile fiscale. În practică, prevenția juridică devine esențială pentru evitarea blocajelor, a sancțiunilor sau a riscurilor generate de controalele fiscale frecvente.
Pentru a înțelege mai bine implicațiile juridice ale noilor modificări fiscale și pentru a vă proteja afacerea într-un context economic tot mai strict, vă invităm să parcurgeți și analiza noastră dedicată modului în care o firmă se poate proteja înainte, în timpul și după un control ANAF:
https://avocatpavel.ro/cum-iti-poti-proteja-firma-in-timpul-si-dupa-un-control-anaf-asistenta-contestatii-si-suspendarea-executarii/.