România a fost apreciată oficial de Comisia Europeană pentru pachetul recent de măsuri fiscal-bugetare, în cadrul reuniunii ECOFIN desfășurate la Bruxelles pe 8 iulie 2025. Pachetul este văzut ca un pas important în direcția corectării deficitului bugetar excesiv, însă mediul de business românesc analizează cu prudență implicațiile directe ale acestei reforme.
Un pas pozitiv în ochii Bruxelles-ului
Consiliul Uniunii Europene a recomandat ca România să mențină creșterea cheltuielilor publice nete sub 2,8% în 2025 și a stabilit data de 15 octombrie pentru prezentarea unui plan concret de măsuri fiscale. Totodată, România va transmite semestrial un raport privind progresele realizate.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a susținut că măsurile anunțate de Guvernul român „sunt pozitive, dar implementarea lor completă este crucială”.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că „reducerea deficitului este o prioritate națională, iar pachetul actual oferă baza pentru o ajustare credibilă”.
Reacția mediului de afaceri: între încredere și rezervă
Pentru antreprenori, stabilitatea fiscală promisă este binevenită, în special în contextul creșterii dobânzilor, al incertitudinii din zona euro și al dependenței de fondurile UE. Consolidarea bugetară ar putea menține încrederea în ratingul de țară și în fluxurile de finanțare externe.
Totuși, mediul privat își exprimă rezervele legate de modul concret de aplicare al acestor măsuri. Antreprenorii sunt precauți în a interpreta acest „pas pozitiv” drept o garanție a predictibilității. Rămân deschise întrebările legate de:
- posibile majorări de taxe sau eliminări de facilități fiscale,
- întârzierea investițiilor publice care afectează cash flow-ul contractorilor,
- riscul unor decizii fiscale accelerate, cu efecte colaterale asupra IMM-urilor.
Riscuri ascunse: frânarea investițiilor și instabilitate operațională
Implementarea rapidă a măsurilor ar putea însemna, indirect, o răcire a consumului și o reținere în investiții. Mulți antreprenori mici preferă să conserve capitalul și să evite planurile de extindere, temându-se de noi modificări fiscale.
În plus, incertitudinea privind aplicarea efectivă a măsurilor – lipsa ghidajului clar, lipsa consultării mediului privat și precedentul schimbărilor „peste noapte” – generează un climat de anxietate economică.
Moneda euro digitală: oportunitate tehnologică sau povară în plus?
Tot în cadrul ECOFIN, România a susținut proiectul monedei euro digitale, dar a cerut tratament egal pentru statele non-euro. În teorie, moneda digitală poate reduce costurile de tranzacție și crește incluziunea financiară. În realitate, firmele mici și mijlocii riscă să fie forțate să investească suplimentar în infrastructură IT, securitate cibernetică și instruire, fără a beneficia imediat de avantajele promise.
Concluzie
Pentru antreprenori, pachetul fiscal lăudat de Comisia Europeană este un semnal dublu. Pe de o parte, oferă speranța unui climat economic mai previzibil și a continuării finanțărilor europene. Pe de altă parte, riscul ca povara ajustărilor să fie transferată masiv în mediul privat nu poate fi ignorat.
Business Catalog recomandă o monitorizare atentă a modului în care aceste măsuri vor fi transpuse în legislația națională. Adevărata reformă fiscală nu constă doar în ajustarea cifrelor, ci în construirea unui cadru coerent, predictibil și sustenabil pentru antreprenoriatul românesc.
